Submulțime

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Diagramă Venn - Euler reprezentând faptul că A este o submulțime a lui B

În matematică, mai exact în teoria mulțimilor, se spune că mulțimea B este submulțimea mulțimii A dacă B „este conținută” de A. Echivalent, se poate scrie B A {\displaystyle B\supseteq A} , citit B include A, sau B conține A. Relația dintre mulțimi stabilită de {\displaystyle \subseteq } se numește incluziune sau conținere. Algebra submulțimilor constituie o structură de algebră booleană relativ la incluziune.

Dacă A este o submulțime a lui B, dar nu este egală cu B, atunci A se numește submulțime proprie a lui B, ceea ce se scrie A B {\displaystyle A\subset B} sau B A {\displaystyle B\supset A} . Totuși, în literatură aceste simboluri se citesc la fel ca {\displaystyle \subseteq } și {\displaystyle \supseteq } , deci se preferă adesea să se folosească simbolurile mai explicite {\displaystyle \subsetneq } și {\displaystyle \supsetneq } și pentru incluziunea strictă.[necesită citare] Incluziunea strictă este o relație nereflexivă.

Proprietăți ale relației de incluziune

Se consideră două mulțimi A , B {\displaystyle A,B} incluse într-o mulțime universală U {\displaystyle U} și se notează cu A , B {\displaystyle A^{\prime },B^{\prime }} complementarele acestora: A = U A , B = U B . {\displaystyle A^{\prime }=U\setminus A,\;B^{\prime }=U\setminus B.} Există proprietățile:

  • A = B A B {\displaystyle A=B\;\Leftrightarrow A\subseteq B} și B A . {\displaystyle B\subseteq A.}
  • A B B A . {\displaystyle A\subseteq B\;\Leftrightarrow \;B^{\prime }\subseteq A^{\prime }.}

Vezi și

  • Mulțime
  • Combinare
  • Produs cartezian
  • Partiție a unei mulțimi
  • Combinatorică
Portal icon Portal Matematică
 Acest articol legat de matematică este deocamdată un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui.