Sânmartin, Harghita

Pentru alte sensuri, vedeți Sânmartin (dezambiguizare).

Sânmartin

Csíkszentmárton

— sat și reședință de comună —

Biserica romano-catolică din Sânmartin

Stemă

Sânmartin

Sânmartin (România)

Localizarea satului pe harta României

Sânmartin

Sânmartin (Județul Harghita)

Localizarea satului pe harta județului Harghita

Coordonate: 46°15′56″N 25°56′15″E ({{PAGENAME}}) / 46.26556°N 25.93750°E

Județ

SIRUTA

85797

Altitudine^[2]

691 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

1.096 locuitori

Fus orar

EET (+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (+3)

Cod poștal

537280

Prefix telefonic

+40 x66^[1]

Localități înfrățite

- Mórahalom

Ungaria

- Kenderes

Ungaria

- Zalahaláp

Ungaria

- Isaszeg

Ungaria

Prezență online

Sânmartin pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Modifică date / text

Sânmartin (în maghiară Csíkszentmárton) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România.

Așezare

Localitatea Sânmartin se află situată în sudul județului Harghita, în Depresiunea Ciucului, pe valea pârâului Vișag, pe DN12, Sâncrăieni - Sânsimion - Băile Tușnad.

Scurt istoric

Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul acestei localitîți de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel la bifurcația dintre drumul comunal și cel județean, pe o terasă a pârâului Vișag s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna și cu roata, aparținând perioadei dacice din secolele II î.Hr. și secolul I d.Hr.

Pe teritoriul satului se află o așezare de tip Coțofeni și Wietenberg. În vatra satului, cu prilejul unor săpături efectuate în anul 1989, s-a descoperit un mormânt aflat într-o cistă aparținând culturii amforelor sferice, iar din alt loc provin mai multe tetradrahme thasiene.

Satul Sânmartin, între anii 1762 și 1851 a făcut parte din Compania a IV-a ce aparținea Primului Regiment Secuiesc de Infanterie.

Începând cu anul 1876 localitatea Sânmartin a aparținut de Comitatul Ciuc, din Regatul Ungariei, apartenență ce a încetat în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea noilor frontiere ale Ungariei cu vecinii săi. Deci, Sânmartinul a devenit, legal, localitate românească.

Economie

Activitatea economică a localității este bazată pe agricultură prin cultivarea terenurilor (cereale, cartof, sfeclă de zahăr), exploatarea fânețelor și creșterea animalelor, pe activități în exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și activități agroturistice.

Monumente istorice și atracții turistice

Biserica romano-catolică „Sf. Martin”
Capela romano-catolică, construcție la 1564
Monumentul eroilor maghiari

Localități înfrățite

Kenderes, Mórahalom & Zalahaláp - Ungaria

Bibliografie

Județul Harghita, Monografie, Z: Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism, București 1979
Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc ISBN 973-99270-2-5
Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed Academiei RSR, București 1976

Note

^ x indică operatorul telefonicȘ 2 pentru Romtelecom: 3pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Google Earth

Legături externe

Legea de înființare a comunei Cozmeni Arhivat în 30 septembrie 2007, la Wayback Machine.

v • d • m Localități care au aparținut din 1762 până în 1851 de Primul Regiment Secuiesc de Infanterie

Compania I-a	Újfalu (Cașinu Nou) • Jakabfalva (Iacobeni) • Imperfalva (Imper) • Al-Tiz (Plăieșii de Jos) • Fel-Tiz (Plăieșii de Sus)	Dispunerea companiilor în judeţul Harghita

Compania a II-a	Tsekefalva (Ciucani) • Lázárfalva (Lăzărești) • Tusnád (Tușnad) • Tusnád-Újfalu (Tușnadu Nou) • Kozmás (Cozmeni)

Compania a III-a	Tsátószeg (Cetățuia) • Tsik-Szent-Király (Sâncrăieni) • Tsik-Szent-Simon (Sânsimion) • Tsik-Szent-Imre (Sântimbru)

Compania a IV-a	Ménaság (Armășeni) • Bánfalva (Bancu) • Tsik-Szent-György (Ciucsângeorgiu) • Tsik-Szent-Márton (Sânmartin)

Compania a V-a	Várdótfalva (Șumuleu Ciuc) • Tsik-Szent-Lélek (Leliceni) • Taplitza (Toplița Ciuc, în Miercurea Ciuc) • Mindszent (Misentea) • Tsobotfalva (Cioboteni, în Miercurea Ciuc) • Tsomortány (Șoimeni)

Compania a VI-a	Borzsova (Bârzava) • Delne (Delnița) • Szépviz (Frumoasa) • Göröttsfalva (Gârciu) • Tsik-Szent-Mihály (Mihăileni) • Tsik-Szent-Miklós (Nicolești) • Pálfalva (Păuleni-Ciuc)• Vatsártsi (Văcărești)

Compania a VII-a	Tsitsó (Ciceu) • Dánfalva (Dănești) • Rákos (Racu) • Madaras (Mădăraș) • Mádéfalva (Siculeni)

Compania a VIII-a	Tsik-Szent-Domokos (Sândominic) • Tsik-Szent-Tamás (Tomești)

Compania a IX-a	Kilyénfalva (Chileni) • Tsomafalva(Ciumani) • Újfalu (Suseni)

Compania a X-a	Karczfalva (Cârța) • Szent-Miklós (Gheorgheni) • Tekerőpatak (Valea Strâmbă)

Compania a XI-a	Al-Falu (Joseni) • Szárhegye (Lăzarea)

Compania a XII-a	Ditró (Ditrău) • Remete (Remetea)

Reședințele de companie sunt trecute cu litere italice. Denumirile maghiare sunt din preajma anului 1800, majoritatea diferite față de cele din 1918, folosindu-se grafia veche (ts în loc de cs, cz în loc de c). Date preluate din Buletinul cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina, anul X, nr. 3

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Harghita

Reședința	Miercurea Ciuc (38.966 loc.)

Municipii	Gheorgheni (18.377 loc.) · Odorheiu Secuiesc (34.257 loc.) · Toplița (13.929 loc.)

Orașe	Băile Tușnad (1.611 loc.) · Bălan (6.115 loc.) · Borsec (2.585 loc.) · Cristuru Secuiesc (9.650 loc.) · Vlăhița (6.898 loc.)

Comune	Atid · Avrămești · Bilbor · Brădești · Căpâlnița · Cârța · Ciceu · Ciucsângeorgiu · Ciumani · Corbu · Corund · Cozmeni · Dănești · Dârjiu · Dealu · Ditrău · Feliceni · Frumoasa · Gălăuțaș · Joseni · Lăzarea · Leliceni · Lueta · Lunca de Jos · Lunca de Sus · Lupeni · Mădăraș · Mărtiniș · Merești · Mihăileni · Mugeni · Ocland · Păuleni-Ciuc · Plăieșii de Jos · Porumbeni · Praid · Racu · Remetea · Săcel · Sâncrăieni · Sândominic · Sânmartin · Sânsimion · Sântimbru · Sărmaș · Satu Mare · Secuieni · Siculeni · Subcetate · Suseni · Șimonești · Tomești · Tulgheș · Tușnad · Ulieș · Vărșag · Voșlăbeni · Zetea

Sate	Sate din județul Harghita