Propan

Propan
Formula structurală
Formula structurală
Denumiri
Identificare
SMILES
CCC[1]  Modificați la Wikidata
Număr CAS74-98-6
ChEMBLCHEMBL135416
PubChem CID6334
Informații generale
Formulă chimicăC3H8
Aspectgaz incolor
Starea de agregaregazoasă
Punct de topire−187,7 °C
Punct de fierbere−42,25
Presiune de vapori8 atmosferă fizicăi[2]  Modificați la Wikidata
F : Inflamabil
Inflamabil,
NFPA 704

4
1
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Propanul este compus organic din categoria alcanilor, o hidrocarbură saturată aciclică, cu o catenă alcătuită din trei atomi de carbon legați prin legături simple. Propanul face parte din categoria alcanilor inferiori și în condiții standard de temperatură și presiune este prezent în stare gazoasă. Formula chimică este CH3-CH2-CH3.

Compusul este inodor, așadar pentru a se depista scăpările de gaz de propan, acesta este amestecat cu compuși ai sulfului, numiți mercaptani. Propanul este o substanță cu moleculă nepolară, cu forțe de atracție electrică de dispersie. Este unul dintre componentele principale ale gazului petrolier lichefiat (GPL).

Prefixul prop-, utilizat pentru propan și alți compuși organici formați din trei atomi de carbon, a fost derivat de la acid propionic,[3] care la rândul său provine de la termenii grecești protos („primul”) și pion („grăsime”).

Istoric

Propanul a fost descoperit de către chimistul francez Marcellin Berthelot în anul 1857.[4] De asemenea, propan gazos dizolvat a fost identificat în petrolul din Pennsylvania de către Edmund Ronalds în 1864.[5][6]

Obținere

Propanul este obținut în mare parte în urma purificării gazelor naturale și ca produs secundar al rafinării petrolului. Fiind un component principal al gazului petrolier lichefiat (GPL), poate fi obținut prin distilarea acestuia.[7]

O altă metodă de preparare, în laborator, presupune o reacție de adiție a hidrogenului la propenă, reacția fiind catalizată de un catalizator de platină sau de paladiu:

Proprietăți fizice

Propanul este un compus gazos incolor și inodor. La presiune normală, lichefiază la temperatura de fierbere −42 °C și se solidifică sub punctul de topire de −187,7 °C. În fază solidă prezintă un grup spațial P21/n. [8][9]

Proprietăți chimice

Oxidare

Ardere

Propanul suferă aceeași reacție de combustie ca restul alcanilor. În prezență de oxigen în exces (O2), propanul arde formând dioxid de carbon (CO2), apă (H2O) și căldură.

C 3 H 8 + 5 O 2 3 CO 2 + 4 H 2 O + Q {\displaystyle {\ce {C3H8 + 5O2 -> 3CO2 + 4H2O + Q}}}

Combustia completă a propanului produce aproximativ MJ/kg de energie.[10]

Ardere incompletă

Când cantitatea de oxigen nu este suficientă pentru combustia completă, reacția de oxidare poate să fie o reacție de ardere incompletă, ceea ce duce la formarea de monoxid de carbon și / sau carbon:

2 C 3 H 8 + 9 O 2 4 CO 2 + 2 CO + 8 H 2 O + Q {\displaystyle {\ce {2C3H8 + 9O2 -> 4CO2 + 2CO + 8H2O + Q}}}
C 3 H 8 + 2 O 2 3 C + 4 H 2 O + Q {\displaystyle {\ce {C3H8 + 2O2 -> 3C + 4H2O + Q}}}

Nitrare

Nitrarea propanului produce nitroderivații nitrometan, nitroetan, nitropropani sub acțiunea acidului azotic.

Note

  1. ^ „Propan”, PROPANE (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0524.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Online Etymology Dictionary entry for propane”. Etymonline.com. Accesat în . 
  4. ^ „Comptes rendus hebdomadaires des séances de l'Académie des sciences” (în franceză). 140. . 
  5. ^ Roscoe, H.E.; Schorlemmer, C. (). Treatise on Chemistry. 3. Macmillan. pp. 144–145. 
  6. ^ Watts, H. (). Dictionary of Chemistry. 4. p. 385. 
  7. ^ Karl Griesbaum, Arno Behr, Dieter Biedenkapp, Heinz-Werner Voges, Dorothea Garbe, Christian Paetz, Gerd Collin, Dieter Mayer, Hartmut Höke (). Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry: Hydrocarbons (PDF). Wiley-VCH Verlag GmbH & Co. Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
  8. ^ geometry of crystalline propane
  9. ^ Boese R, Weiss HC, Blaser D (). „The melting point alternation in the short-chain n-alkanes: Single-crystal X-ray analyses of propane at 30 K and of n-butane to n-nonane at 90 K”. Angew Chem Int Ed. 38: 988–992. doi:10.1002/(SICI)1521-3773(19990401)38:7<988::AID-ANIE988>3.3.CO;2-S. 
  10. ^ Propane. NIST Standard Reference Data referring to Pittam, D. A.; Pilcher, G. (). „Measurements of heats of combustion by flame calorimetry. Part 8.—Methane, ethane, propane, n-butane and 2-methylpropane”. Journal of the Chemical Society, Faraday Transactions 1: Physical Chemistry in Condensed Phases. 68: 2224. doi:10.1039/f19726802224.  and Rossini, F.D. (). „Calorimetric determination of the heats of combustion of ethane, propane, normal butane, and normal pentane”. Bureau of Standards Journal of Research. 12 (6): 735–750. doi:10.6028/jres.012.059. 
  • v
  • d
  • m
Tipuri
Gaz combustibil produs
(Istoria)
  • Gaz de cărbune
    • Gazeificarea cărbunelui
    • Gazificarea subterană a cărbunelui
  • Biogaz
  • Gaz de furnal
  • Blau gaz
  • Gazeificarea
  • Gaze de depozitare a deșeurilor
  • Gaz mond
  • Gaz Pintsch
  • Gaz de producător
  • Regazeificare
  • Syngas
  • Gaz de apă
  • Gaz de lemne
Gaz natural
  • APG
  • CBM
  • CNG
  • Gaz natural condensat
  • GNL
  • NGC
  • SNG
    • Bio-SNG
GPL
Gas flame
Infrastructură
  • Stație de compresor
  • Transportator de gaz
  • Suport pentru gaz
  • Contor de gaz
  • Fabrică de gaze
  • Prelucrarea gazelor naturale
  • Depozitarea gazelor naturale
  • Odorinzant
  • Transportul prin conducte
Utilizări
  • Bec Bunsen
  • Arzător de gaz
  • Motor pe gaz
  • Încălzitor de gaz
  • Lămpi cu gaz
    • Hală de gaz
  • Aragaz
  • Turbină de gaz
  • Arzător pilot
v  d  m
Alcani
Metan (CH
4
) • Etan (C
2
H
6
) • Propan (C
3
H
8
) • Butan (C
4
H
10
) • Pentan (C
5
H
12
) • Hexan (C
6
H
14
) • Heptan (C
7
H
16
) • Octan (C
8
H
18
) • Nonan (C
9
H
20
) • Decan (C
10
H
22
) • Undecan (C
11
H
24
) • Dodecan (C
12
H
26
) • Tridecan (C
13
H
28
) • Tetradecan (C
14
H
30
) • Pentadecan (C
15
H
32
) • Hexadecan / Cetan (C
16
H
34
) • Heptadecan (C
17
H
36
) • Octadecan (C
18
H
38
) • Nonadecan (C
19
H
40
) • Eicosan (C
20
H
42
)

Alcani superiori • Listă de alcani
v  d  m
Hidrocarburi
Hidrocarburi
alifatice
saturate
Alcani
CnH(2n + 2)
Alcani lineari
MetanEtan • Propan • ButanPentanHexanHeptanOctanNonanDecan
Alcani ramificați
IzobutanIzopentan3-metilpentanNeopentanIzohexanIzoheptanIzooctan • Izononan • Izodecan
Alchilcicloalcani
Bicicloalcani
Hausan (biciclo[2.1.0]pentan) • Norbornan (biciclo[2.2.1]heptan) • Decalină (biciclo[4.4.0]decan)
Policicloalcani
Adamantan • Diamondoid • Steran • CubanPrismanDodecaedran • Baschetan
Altele
• Spiroalcani
Hidrocarburi
alifatice
nesaturate
Alchene
CnH2n
Alchene liniare
EtenăPropenăButenăPentenăHexenă • Heptenă • Octenă • Nonenă • Decenă
Alchene ramificate
Izobutenă • Izopentenă • Neopentenă • Izohexenă • Izoheptenă • Izooctenă • Izononenă • Izodecenă
Alchine
CnH(2n - 2)
Alchine lineare
EtinăPropinăButinăPentinăHexină • Heptină • Octină • Nonină • Decină
Alchine ramificate
Izobutină • Izopentină • Neopentină • Izohexină • Izoheptină • Izooctină • Izononină • Izodecină
CiclopropenăCiclobutenăCiclopentenăCiclohexenăCicloheptenăCiclooctenă • Ciclononenă • Ciclodecenă
Alchilcicloalchene
Metilciclopropenă • Metilciclobutenă • Metilciclopentenă • Metilciclohexenă • Izopropilciclohexenă
Bicicloalchene
Norbornenă
Ciclopropină • Ciclobutină • Ciclopentină • Ciclohexină • Cicloheptină • Cicloctină • Ciclononină • Ciclodecină
PropadienăButadienăPentadienă • Hexadienă • Heptadienă • Octadienă • Nonadienă • Decadienă
Altele
Alcatrienă • Alcadiină • Alchenină • CumulenăCiclooctatetraenă • Ciclododecatrienă
Hidrocarburi aromatice
Altele
FluorenHelicen • Circulen
Altele
Alte hidrocarburi
Anulene • Anuline • Compuși aliciclici • Compuși spiro
Control de autoritate
  • BNF: cb11944549c (data)
  • GND: 4047472-0
  • LCCN: sh85107478
  • NDL: 00569226
  • NKC: ph124647