Observare

Cel ce observă, un observator, este cineva care culege informații despre un anume fenomen, dar nu intervine în desfășurarea sa. — Observarea traficului aerian în Rõuge, Estonia, în timpul unei nopți înstelate.

Observarea (sau, uneori, observația) este cea mai directă formă de achiziționare a informației printr-o experiență directă, nemediată, obținută de la o sursă primară. La ființele vii, observarea implică folosirea organelor de simț. În știință, observarea implică adeseori folosirea de înregistrări cu ajutorul instrumentelor de măsură. Observațiile pot fi calitative și/sau cantitative, atunci când valori măsurabile sunt atașate actului observării.[1]

Filozofic, observația (sau observarea) este activitatea a unei ființe inteligente, care percepe, simte și asimilează cunoștințe despre un anumit fenomen, obiect, ființă sau interacțiune în propria sa structură de cunoștințe și idei anterioare. Observația este partea externă a procesului de cunoaștere și este necesară în cunoașterea părții perceptibile a lucrului de cunoscut. Specificul observației este raționalitatea și raționalizarea percepției. Altfel spus, observația este percepția externă și internă structurată de intelect.

Observarea în știință

Câțiva pași în a produce o observare de calitate sunt:

  1. A avea întrebări despre un fenomen natural;
  2. A observa efectiv fenomenul;
  3. A măsura efectiv caracteristicile măsurabile ale fenomenului;
  4. A construi ipoteze, care să explice fenomenul;
  5. A prezice consecințe logice, observabile ale ipotezei avansate care nu au fost investigate încă;
  6. A testa previziunile ipotezei prin experimente, studii observaționale, studii de teren și/sau simulări;
  7. A forma concluzii logice din datele adunate din experimente sau a formula ipoteze noi (sau îmbunătățite) prin repetarea procesului;
  8. A descrie în scris metodele de observare folosite, măsurătorile efectuate și concluziile la care s-a ajuns;
  9. A revedea rezultatele cu colegii și, eventual, a reface experimentele descriind sau simulând fenomenul.

Vezi și

  • Astronomie observațională
  • Cantități observabile
  • Efectul observării
  • Eroare observațională
  • Epistemologie
  • Introspecție
  • Învățare observațională
  • Jane Goodall
  • Listă de subiectivisme cognitive
  • Mărime fizică
  • Observator astronomic
  • Observare naturală
  • Observări și măsurători
  • Observator
  • Principiul incertitudinii
  • Reducere hiperbolică
  • Studiu observațional
  • Studiu de teren
  • Subiectivism

Note

  1. ^ Răsfoiesc.com[nefuncțională]

Referințe

Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Observare.
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Observație

Bibliografie

  • en Gardner, Martin (1957) — Fads and Fallacies in the Name of Science, Dover Publications, Inc., paginile 152–163. ISBN 9780486131627;
  • en Kosso, Peter (2011) — A Summary of Scientific Method, Springer-Verlag, page 9, ISBN 9400716133;
  • en Mendez, Carl Cedrick L.; Heller, H. Craig; Berenbaum, mai 2009, Life: The Science of Biology, a 9-a ediție, Macmillan, SUA, paginile 13–14, ISBN 1429219629;
  • en Shipman, James; Wilson, Jerry D.; Todd, Aaron, 2009, Introduction to Physical Science, ediția a 12-a, Editura Cengage Learning, pagina 4, ISBN 0538731877;
  • en David H. Freedman (1 august 2010), "The Streetlight Effect", Revista Discover.

Legături externe

Resurse bibliotecare
Despre Observation
  • Resurse în biblioteca ta


  • v
  • d
  • m
Psihologie de bază
Psihologie aplicată
  • Analiză comportamentală aplicată
  • Anomalistică (psihologie)
  • Clinică (psihologie)
  • Comunitate (psihologie)
  • Consiliere (psihologie)
  • Consumism
  • Critică (psihologie)
  • Educațională (psihologie)
  • Ergonomie
  • Feminism (psihologie)
  • Forensică (psihologie)
  • Industrie și organizare (psihologie)
  • Legală (psihologie)
  • Medii de comunicare (psihologie)
  • Militară (psihologie)
  • Muzicală (psihologie)
  • Pastorală (psihologie)
  • Politică (psihologie)
  • Religie (psihologie)
  • Societate (psihologie)
  • Sănătate (psihologie)
  • Meserii din sănătate (psihologie)
  • Sisteme
  • Școală (psihologie)
  • Sport și exerciții sportive
  • Trafic (psihologie)
  • Psihometrie
  • Psihoterapie
  • Suicidologie
  • Testare
Metodologii
  • Animale (testare)
  • Arhive
  • Comportament (epigenetică)
  • Caz (studiu)
  • Conținut (analiză)
  • Experimente
  • Imagine cerebrală
  • Interviuri
  • Observare
  • Om (subiect de cercetare)
  • Psihologie calitativă
  • Psihologie cantitativă
  • Sine (chestionar raportat la)
  • Sondaj statistic
Psihologi
  • William James (1842–1910)
  • Ivan Pavlov (1849–1936)
  • Sigmund Freud (1856–1939)
  • Edward Thorndike (1874–1949)
  • Carl Jung (1875–1961)
  • John B. Watson (1878–1958)
  • Clark L. Hull (1884–1952)
  • Kurt Lewin (1890–1947)
  • Jean Piaget (1896–1980)
  • Gordon Allport (1897–1967)
  • J. P. Guilford (1897–1987)
  • Carl Rogers (1902–1987)
  • Erik Erikson (1902–1994)
  • B. F. Skinner (1904–1990)
  • Donald O. Hebb (1904–1985)
  • Ernest Hilgard (1904–2001)
  • Harry Harlow (1905–1981)
  • Raymond Cattell (1905–1998)
  • Abraham Maslow (1908–1970)
  • Neal E. Miller (1909–2002)
  • Jerome Bruner (1915–2016)
  • Donald T. Campbell (1916–1996)
  • Hans Eysenck (1916–1997)
  • Herbert A. Simon (1916–2001)
  • David McClelland (1917–1998)
  • Leon Festinger (1919–1989)
  • George Armitage Miller (1920–2012)
  • Richard Lazarus (1922–2002)
  • Stanley Schachter (1922–1997)
  • Robert Zajonc (1923–2008)
  • Albert Bandura (n. 1925)
  • Roger Brown (1925–1997)
  • Endel Tulving (n. 1927)
  • Lawrence Kohlberg (1927–1987)
  • Noam Chomsky (n. 1928)
  • Ulric Neisser (1928–2012)
  • Jerome Kagan (n. 1929)
  • Walter Mischel (n. 1930)
  • Elliot Aronson (n. 1932)
  • Daniel Kahneman (n. 1934)
  • Paul Ekman (n. 1934)
  • Michael Posner (n. 1936)
  • Amos Tversky (1937–1996)
  • Bruce McEwen (n. 1938)
  • Larry Squire (n. 1941)
  • Richard E. Nisbett (n. 1941)
  • Martin Seligman (n. 1942)
  • Ed Diener (n. 1946)
  • Shelley E. Taylor (n. 1946)
  • John Anderson (n. 1947)
  • Ronald C. Kessler (n. 1947)
  • Joseph E. LeDoux (n. 1949)
  • Richard Davidson (n. 1951)
  • Susan Fiske (n. 1952)
  • Roy Baumeister (n. 1953)
Liste — psihologie
  • Cercetare psihologică (metode)
  • Counseling — subiecte
  • Discipline
  • Organizații
  • Psihologi
  • Psihoterapii
  • Publicații importante
  • Schițare/creionare
  • Subiecte
  • Școli de gândire
  • Wiktionary — definiție
  • Wiktionary — categorie
  • Wikisource
  • Wikimedia Commons
  • Wikiquote
  • Wikinews
  • Wikibooks
  • v
  • d
  • m
Concepte
Metateoria
științei
Filozofia
diferitelor științe
  • Biologie
  • Chimie
  • Fizică
    • Statistică - Termodinamică
    • Mecanică clasică
  • Geografie
  • Informație
  • Mediul înconjurător
  • Minte
  • Percepție
  • Psihiatrie
  • Psihologie
  • Spațiu și timp
  • Științe sociale
  • Tehnologie
    • Inginerie
    • Inteligență artificială
    • Știința computerelor
Subiecte conexe
Filozofi (antici)
Filozofi (medievali)
Filozofi (moderni timpurii)
Filozofi (moderni clasici)
Filozofi (moderni târzii)
  • Portal - Știință
  • Categorie