Lumii îi spuneau pădure

Informații generale

Autor

Ursula K. Le Guin

Subiect

colonialism
pădure
exploatare excesivă
Zbor spațial

Gen

science fiction

Serie

Ciclul Hainish

Ediția originală

Titlu original

The Word for World is Forest

Limba

engleză

Țara primei apariții

Statele Unite

Data primei apariții

1976

Format original

Broșată (paperback)

Ediția în limba română

Editură

Editura Mondial

Data apariției

1993

Număr de pagini

144

ISBN ro

973-96258-2-7

Cronologie

Deposedații

{{{text}}}

Deposedații

Lumea lui Rocannon

{{{text}}}

Modifică date / text

Lumii îi spuneau pădure (1976) (titlu original The Word for World Is Forest) este un roman științifico-fantastic scris de Ursula K. Le Guin, bazat pe nuvela din 1972 care a primit Premiul Hugo pentru cea mai bună nuvelă în 1973. Cartea face parte din Ciclul Hainish. În limba română a apărut la Editura Mondial în 1993.^[1]

Cadru

Acțiunea se petrece la câteva secole în viitor. Oamenii de pe Pământ au stabilit pe Athshe o colonie și o bază militară, numită "Noul Tahiti". Atshse este o lume împădurită, ai cărei locuitori mici, cu blană verde și ochi mari, au format o cultură axată pe visele lucide. Lăcomia pământenilor afectează inocența și înțelepciunea indigenilor, dând peste cap antica societate.

Oamenii au intrat în posesia zborului interstelar prin intermediul poporului de pe Hain (planeta de origine a tuturor raselor umanoide, inclusiv athsheeni, în ciuda aspectului lor). Diversele planete s-au dezvoltat independent, dar pe parcursul romanului aflăm că a fost formată o 'Ligă a Tuturor Lumilor'. Știrile, care înainte necesitau 27 de ani lumină ca să ajungă de pe Pământ (ceea ce presupunea un decalaj în răspuns de 54 de ani), călătoresc acum prin ansiblu, o descoperire nouă.

Plantele și animalele de pe Athshe sunt similare celor de pe Pământ, fiind aduse acolo de poporul Hainish în timpul primului val de colonizare, care a cuprins și Pământul. Vizitatorul cetian afirmă cu tărie că nativii umani "provin din același stoc Hainish, original", deși nu se dă nicio explicație pentru faptul că au blană verde și o înălțime de doar un metru. Se spune că alți umanoizi distincți, cum ar fi gethenienii, ar fi fost produși prin manipulare genetică de către anticii coloniști Hainish.

Evenimentele din roman se petrec după cele din Deposedații - în care atât ansiblul cât și Liga Lumilor sunt vise nerealizate - și înaintea celor din Planet of Exile - în care coloniștii umani au învățat să coexiste. Se sugerează că evenimentele ar avea loc în secolul XXIV.^[2]

Intriga

"Cuvântul athshean pentru 'lume' înseamnă și 'pădure'." Raj Lyubov, unul dintre personajele principale ale romanului.

Coloniștii de pe Pământ preiau controlul unei planete pe care localnicii o numesc Athshe, adică "pădure", echivalentul denumirii "pământ" dată de coloniști lumii lor de origine. Oamenii urmează tiparul de colonizare specific secolului al XIX-lea: taie copaci, construiesc ferme, sapă mine și iau sclavi dintre indigeni. Localnicii au puține mijloace pentru a se opune, ținând cont că duc o viață de subzistență care depinde de păduri și nu au un precedent cultural al tiraniei, sclaviei și războiului. Astfel, invadatorii pun mâna pe pământurile acestor mici oameni ai pădurilor fără a întâmpina vreo rezistență.

Pământul a trecut prin câteva dezastre ecologice, iar oamenii Americii de Nord au cunoscut foametea. Cultura militară conține anumite elemente familiare, dar există și deosebiri: consumul de droguri și homosexualitatea sunt acceptate. Unii pământeni simt o rivalitate față de celelalte culturi umanoide, în special pentru cetiani. Vechile rivalități naționale au pălit, nord-americanii, vietnamezii și indienii conlucrând armonios (cartea a fost scrisă în timpul războiului din Vietnam, al cărui opozant a fost Le Guin; detaliile despre cooperarea dintre americani și vietnamezi în cucerirea și subjugarea oamenilor pădurilor nu poate fi accidentală).

Inocența și supușenia athsheenilor, precum și faptul că nu dorm niciodată, face din aceștia sclavii ideali, practicând ceea ce oamenii numesc "somn polifazic". Unul dintre cei mai răi comandanți de sclavi este căpitanul Davidson, care îi bate regulat pe "creechi", cum îi numește el pe athsheeni. Dar athsheeni pot intra, la dorință, într-o stare de "visare lucidă", ceea ce fac destul de des. De asemenea, consideră "vremea viselor" la fel de reală ca "vremea lumii", și urăsc halucinogenele folosite de oameni, deoarece nu pot controla visele generate de "otravă". Majoritatea "yumenilor" nu își bat capul să înțeleagă acest lucru și forțează athsheeni pe care îi prind că "visează". Privat de starea REM, psihicul și fizicul sclavilor se deteriorează. Singurul om care începe să înțeleagă asta este antropologul coloniei, Raj Lyubov, care salvează câțiva sclavi din mâinile lui Davidson. Iar când o indigenă este violată de Davidson și moare de pe urma rănilor, soțul ei, Selver, începe să viseze la război.

Nimeni nu a mai avut până atunci vise despre război, dar Selver e capabil să își împărtășească visele și cântă despre planurile sale alături de restul poporului său. El conduce un raid într-o tabără, omorând 200 de oameni și umilindu-l pe Davidson. Pentru poporul său, el devine un sha'ab, cuvânt care înseamnă atât "translator", cât și "zeu".

Între timp, sosește o navă spațială care aduce un ansiblu (necesar unei lumi apropiate) și doi non-terrani, un cetian și un om de pe Hain. Prin ansiblu, se află despre crearea "Ligii Tuturor Lumilor" și despre faptul că politica de pe coloniile pământene s-a schimbat. Ansiblul este lăsat pe colonie, pentru ca pământenii să poată fi controlați de superiorii lor, instrucțiunile primite fiind de a elibera sclavii athsheeni și a duce o politică moderată.

Nemulțumit și bănuind că "ansiblul" nu este decât un fals pus la cale de cetieni, Davidson organizează un raid secret, măcelărind o așezare athsheană din apropiere. Atsheeni replică printr-un raid masiv asupra bazei pământenilor, pe care o cuceresc.

Cel mai mult șochează faptul că athsheenii omoară intenționat femeile pământene, considerând că acestea pot da naștere unei colonii pământene în continuă expansiune. În realitate, chiar acesta este planul; coloniștii vor să transforme "Noul Tahiti" în casa lor, nu doar să îi exploateze lemnul. Athsheeni nu au tradiție războinică și, ca atare, nu au legi ale războiului; în plus, femeile lor iau și ele parte la lupte..

Revoluția duce la sfârșitul dominației pământene. Pentru atrocitățile comise, Davidson este exilat pe o insulă stâncoasă, pe care a existat o așezare împădurită înaintea sosirii sale, primind hrană și medicamente, dar interzicându-i-se orice contact uman pentru tot restul vieții. Supraviețuitorii (între care nu se numără Lyubov, ucis accidental în timpul revoltei), se întorc acasă cu prima navă sosită.

Istoria publicării

Nuvela care stă la baza romanului, publicată inițial în Again, Dangerous Visions, a câștigat premiul Hugo pentru "Cea mai bună nuvelă" în 1973. În introducerea romanului, Le Guin a afirmat că opera a fost puternic influențată de războiul din Vietnam. Titlul original a fost The Little Green Men ("Omuleții verzi"), dar Ellison l-a schimbat, cu acordul nu foarte convins al Ursulei.

Un aspect relevant este prezența vietnamezilor printre opresorii de pe Pământ, probabil pentru a sublinia faptul că oprimatul de azi poate deveni opresorul de mâine.

În cultura populară occidentală

Într-o scenă petrecută în Vietnam din filmul lui Stanley Kubrick Full Metal Jacket, pe patul personajului Joker se vede o copie a Lumii îi spuneau pădure (acesta este un anacronism, deoarece acțiunea filmului se petrece în 1968, în timp ce cartea a fost publicată în 1976).

În capitolul 43 al versiunii extinse a romanului din 1978 al lui Stephen King, Apocalipsul, dialogul dintre personajul Nick Andros (prezentat ca fiind un avid cititor SF) și Tom Cullen face aluzie la Lumii îi spuneau pădure, când intră în Woods County, Oklahoma: "'Vreau să spun că lumea e locul,' spuse Tom. 'Mergem în lume, domnule?' Tom ezită, apoi întrebă cu gravitate: 'Woods (Pădure) este cuvântul pentru lume?' Încet, Nick aprobă din cap."

Discutând despre filmul lui James Cameron, Avatar, criticul SF Gary Westfahl spunea că "povestea science fiction care seamănă cel mai mult cu Avatar este, fără îndoială, nuvela Ursulei K. Le Guin Lumii îi spuneau pădure"^[3]

Note

^ Lumii îi spuneau pădure, targulcartii.ro
^ Le Guin's Lathe of Heaven and the Role of Dick: The False Reality as Mediator.
^ All Energy Is Borrowed

Referințe

Le Guin, Ursula K. (1976). The Word for World is Forest. Putnam Publishing.

Legături externe

The Forest as Metaphor for Mind, de Ian Watson
European settlement of Australia and Ursula Le Guin's The Word for World is Forest Arhivat în 1 septembrie 2007, la Wayback Machine.
en Istoria publicării lucrării Lumii îi spuneau pădure la Internet Speculative Fiction Database

Vezi și

1976 în științifico-fantastic

v • d • m Ciclul Hainish de Ursula K. Le Guin

Deposedații \| Lumii îi spuneau pădure \| Lumea lui Rocannon \| Planet of Exile \| City of Illusions \| Mâna stângă a întunericului \| Four Ways to Forgiveness \| The Telling

v • d • m Lucrări de Ursula K. Le Guin

Terramare	"The Word of Unbinding" (1964) · "The Finder" (2001) · "Darkrose and Diamond" (1999) · "The Rule of Names" (1964) · "The Bones of the Earth" (2001) · Un vrăjitor din Terramare (1968) · Mormintele din Atuan (1971) · "On the High Marsh" (2001) · Cel mai îndepărtat țărm (1972) · Tehanu (1990) · "Dragonfly" (1997) · Tales from Earthsea (colecție, 2001) · The Other Wind (2001)

Ciclul Hainish	"Dowry of the Angyar" (1964) · Lumea lui Rocannon (1966) · Planeta exilului (1966) · Orașul iluziilor (1967) · Mâna stângă a întunericului (1969) · "Winter's King" (1969) · "Vaster Than Empires and More Slow" (1971) · Deposedații (1974) · "The Day Before the Revolution" (1974) · Lumii îi spuneau pădure (1976) · "The Shobies' Story" (1990) · "Dancing to Ganam" (1993) · "Another Story or A Fisherman of the Inland Sea" (1994) · "The Matter of Seggri" (1994) · "Unchosen Love" (1994) · "Solitude" (1994) · Four Ways to Forgiveness (1995) · "Coming of Age in Karhide" (1995) • "Mountain Ways" (1996) · "Old Music and the Slave Women" (1999) · The Telling (2000)

Ținuturile de Apus	Daruri (2004) · Voci (2006) · Puteri (2008)

Alte ficțiuni	Sfâșierea cerului (1971) · The Wind's Twelve Quarters (1975) · Orsinian Tales (1976) · Ochiul bâtlanului (1978) · Malafrena (1979) · The Beginning Place (1980) · Roza vânturilor (1982) · Always Coming Home (1985) · Buffalo Gals, and Other Animal Presences (1987) · Searoad (1991) · Pescarul de pe marea interioară (1991) · Unlocking the Air and Other Stories (1996) · The Birthday of the World (2002) · Changing Planes (2003) · Lavinia (2008)

Non ficțiune	The Language of the Night (1979) · Dancing at the Edge of the World (1982) · "Revisioning Earthsea" (1992) · Steering the Craft (1998) · The Wave in the Mind (2004)

Ecranizări	The Lathe of Heaven (1980) · Puterea viselor (2002) · Earthsea (2005) · Gedo senki (2006)

v • d • m Premiul Hugo pentru cea mai bună nuvelă

Retro Hugo	Ferma animalelor de George Orwell (1946) · The Man Who Sold the Moon de Robert A. Heinlein (1951) · A Case of Conscience de James Blish (1954)

1968–1980	Riders of the Purple Wage de Philip José Farmer și Weyr Search de Anne McCaffrey (1968) · Nightwings de Robert Silverberg (1969) · Ship of Shadows de Fritz Leiber (1970) · Ill Met in Lankhmar de Fritz Leiber (1971) · The Queen of Air and Darkness de Poul Anderson (1972) · Lumii îi spuneau pădure de Ursula K. Le Guin (1973) · The Girl Who Was Plugged In de James Tiptree, Jr. (1974) · A Song for Lya de George R. R. Martin (1975) · Home Is the Hangman de Roger Zelazny (1976) · By Any Other Name de Spider Robinson și Houston, Houston, mă auzi? de James Tiptree, Jr. (1977) · Stardance de Spider Robinson și Jeanne Robinson (1978) · The Persistence of Vision de John Varley (1979) · Enemy Mine de Barry B. Longyear (1980)

1981–1990	Lost Dorsai de Gordon R. Dickson (1981) · The Saturn Game de Poul Anderson (1982) · Souls de Joanna Russ (1983) · Cascade Point de Timothy Zahn (1984) · Apasă tasta Enter de John Varley (1985) · 24 Views of Mt. Fuji, by Hokusai de Roger Zelazny (1986) · Gilgamesh in the Outback de Robert Silverberg (1987) · Eye for Eye de Orson Scott Card (1988) · The Last of the Winnebagos de Connie Willis (1989) · The Mountains of Mourning de Lois McMaster Bujold (1990)

1991–2000	The Hemingway Hoax de Joe Haldeman (1991) · Beggars in Spain de Nancy Kress (1992) · Barnacle Bill the Spacer de Lucius Shepard (1993) · Down in the Bottomlands de Harry Turtledove (1994) · Seven Views of Olduvai Gorge de Mike Resnick (1995) · The Death of Captain Future de Allen Steele (1996) · Blood of the Dragon de George R. R. Martin (1997) · ...Where Angels Fear to Tread de Allen Steele (1998) · Oceanic de Greg Egan (1999) · The Winds of Marble Arch de Connie Willis (2000)

2001–2010	The Ultimate Earth de Jack Williamson (2001) · Fast Times at Fairmont High de Vernor Vinge (2002) · Coraline de Neil Gaiman (2003) · The Cookie Monster de Vernor Vinge (2004) · The Concrete Jungle de Charles Stross (2005) · Inside Job de Connie Willis (2006) · A Billion Eves de Robert Reed (2007) · All Seated on the Ground de Connie Willis (2008) · The Erdmann Nexus de Nancy Kress (2009) · Palimpsest de Charles Stross (2010)

2011–2020	The Lifecycle of Software Objects de Ted Chiang (2011) · Omul care a unit malurile ceții de Kij Johnson (2012) · The Emperor's Soul de Brandon Sanderson (2013) · Equoid de Charles Stross (2014) · (Nu s-a acordat) (2015) · Binti de Nnedi Okorafor (2016) · Every Heart a Doorway de Seanan McGuire (2017) · All Systems Red de Martha Wells (2018) · Artificial Condition de Martha Wells (2019) · This Is How You Lose the Time War de Amal El-Mohtar și Max Gladstone (2020) ·