Anselm Feuerbach
Anselm Feuerbach | |
![]() Autoportret (1852) | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 12 septembrie 1829(1829-09-12) Speyer, ![]() |
Decedat | (50 de ani) Veneția, ![]() |
Înmormântat | Johannisfriedhof[*][[Johannisfriedhof (cemetery in Nürnberg, Germany)|]][1] ![]() |
Părinți | Joseph Anselm Feuerbach[*][[Joseph Anselm Feuerbach (German archaeologist)|]] Amalie Feuerbach[*][[Amalie Feuerbach |]][2] ![]() |
Frați și surori | Emilie Feuerbach[*][[Emilie Feuerbach (sister of the painter Anselm Feuerbach)|]] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | pictor cadru didactic universitar[*] artist vizual[*] desenator[*] ![]() |
Locul desfășurării activității | Paris[3] Roma[3] ![]() |
Limbi vorbite | limba germană[4][5] ![]() |
Activitate | |
Domeniu artistic | Pictură |
Studii | Academia de Arte Frumoase din Düsseldorf ![]() |
Profesor pentru | Rodolphe Ernst[*][[Rodolphe Ernst (Austro-French painter (1854-1932))|]], Jean Discart[*][[Jean Discart (French orientalist painter)|]], Epaminonda Bucevschi ![]() |
Mișcare artistică | Neoclasicism |
Semnătură | |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Anselm Feuerbach (n. 12 septembrie 1829, Speyer, Germania – d. 4 ianuarie 1880, Veneția, Italia) a fost un pictor german. El a fost liderul pictorilor clasiciști ai Școlii germane din secolul al XIX-lea.
Biografie
Feuerbach s-a născut la Speyer, fiind fiul renumitului arheolog Joseph Anselm Feuerbach și nepotul savantului jurist Paul Johann Anselm Ritter von Feuerbach.
După frecventarea școlilor de artă de la Düsseldorf și München, a plecat la Anvers și apoi la Paris, unde a beneficiat de învățăturile unor pictori renumiți și a realizat prima sa capodoperă, Hafiz la fântână în 1852. El a lucrat ulterior la Karlsruhe și apoi la Veneția. La Veneția, a fost influențat de marea școală a coloriștilor și multe din lucrările sale dovedesc un studiu detaliat al stilului maeștrilor italieni. El a plecat apoi la Roma și ulterior la Viena.
La Viena, a fost un apropiat al compozitorului Johannes Brahms. În 1873, a devenit profesor la Academia de Arte Frumoase din Viena, dar dezamăgit de recepția făcută la Viena lucrării Căderea titanilor pentru tavanul noii Case-Muzeu a Artiștilor, a plecat la Veneția, unde a murit în 1880.
Apreciere
După Encyclopædia Britannica 1911:
El s-a adâncit în cunoașterea clasică, iar figurile din compozițiile sale au demnitatea sculpturală și simplitatea artei grecești. El a fost primul care și-a dat seama de pericolul care decurg din disprețuirea tehnicii, că era nevoie de o stăpânire a măiestriei pentru a exprima chiar și cele mai înalte idei și că benzile desenate prost realizate nu pot fi niciodată realizarea supremă în artă.
Lucrări
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/ac/Feuerbach_Iphigenie1.jpg/220px-Feuerbach_Iphigenie1.jpg)
Lucrările sale sunt expuse în principalele galerii de artă ale Germaniei. La Stuttgart se află Ifigenia; la Karlsruhe, Dante la Ravenna; la München, Medeea; și la Berlin, Concertul, ultima sa pictură importantă. Printre capodoperele sale se află și Bătălia Amazoanelor, Pietà, Conferința lui Platon, Orfeu și Euridice și Ariosto în parcul de la Ferrara.
Bibliografie
- Julius Allgeyer: Anselm Feuerbach, 2 Bände; Spemann, Berlin 1904
- Oscar Berggruen: Die Galerie Schack; Gesellschaft für vervielfältigende Kunst, Wien 1883
- Jürgen Ecker: Anselm Feuerbach. Leben und Werk, Kritischer Katalog der Gemälde, Ölskizzen und Ölstudien; Hirmer, München 1991; ISBN 3-7774-5510-5
- Herbert Eulenberg: Die Familie Feuerbach in Bildnissen; J.Engelhorns NachF. Stuttgart 1924
- Herbert Eulenberg: Nanna und Feuerbach Wahn und Wirklichkeit; Verlag der Greif 1946
- Henriette Feuerbach (Hrsg.): Ein Vermächtnis von Anselm Feuerbach; Propyläen-Verlag, Berlin 1924 (mit autobiograph. Aufzeichnungen Anselm Feuerbachs)
- Hermann Glaser, Rainer Lindenmann, Max Ackermann (Hrsg.): Die Feuerbachs – Eine deutsche Familie im 19. Jahrhundert, mit CD; Schrenk Verlag, Gunzenhausen 2006; ISBN 3-924270-46-5
- Mira Hofmann (Red.): Anselm Feuerbach; Hatje-Cantz, Ostfildern-Ruit 2002; ISBN 3-7757-9116-7 (Ausstellungskatalog)
- Achim Kuch: Zum Dionysischen in Anselm Feuerbachs „Das Gastmahl des Plato“ – zugleich der Versuch einer Reinterpretation; in: Stadtverwaltung Speyer (Hrsg.): Zum 175. Geburtstag von Anselm Feuerbach (1829–1880); Schriftenreihe der Stadt Speyer, 15; Stadtverwaltung Speyer, 2006; ISSN 0175-7954; S. 92–114.
- Daniel Kupper: Anselm Feuerbach; Rowohlt, Reinbek 1993; ISBN 3-499-50499-5
- Daniel Kupper: Anselm Feuerbachs „Vermächtnis“. Die originalen Aufzeichnungen; Deutscher Verlag für Kunstwissenschaft, Berlin 1992; ISBN 3-87157-152-0
- Hermann Uhde-Bernays (Hrsg.): Anselm Feuerbachs Briefe an seine Mutter, 2 Bände; Meyer & Jessen, Berlin 1911
- Karl Günther Zelle: Zur Ikonographie von Anselm Feuerbachs „Medea“; in: Zeitschrift für Kunstgeschichte 70 (2007), S. 113–120.
- Leopoldstadt-live: Die Geschichte der Feuerbachschule; Polytechnischer Lehrgang, G10 mit Klassenvorstand Helmuth Furch, Januar 1986.
- de Karl Werner: Feuerbach, Anselm, articol din: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). Volumul 48, Leipzig, 1904, p. 524–533.
Legături externe
![Commons](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/Commons-logo.svg/30px-Commons-logo.svg.png)
- Lucrări de artă
- ^ Find a Grave
- ^ „Anselm Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Anselm Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor)