Anna celor o mie de zile

Prezență online
Anna celor o mie de zile
Anne of the Thousand Days
Afișul românesc al filmului
Titlu original	Anne of the Thousand Days
Gen	film dramatic film istoric
Regizor	Charles Jarrott
Scenarist	Bridget Boland John Hale Richard Sokolove
Bazat pe	piesa omonimă a scriitorului Maxwell Anderson
Producător	Hal B. Wallis
Director de imagine	Arthur Ibbetson
Montaj	Richard Marden
Muzica	Georges Delerue
Distribuție	Richard Burton Geneviève Bujold Irene Papas Anthony Quayle
Premiera	18 decembrie 1969 (SUA) 23 februarie 1970 (Marea Britanie)
Durata	145 minute film color
Țara	Regatul Unit
Locul acțiunii	Anglia
Limba originală	engleză
Disponibil în română	subtitrat
Nominalizări	Premiul Oscar pentru cel mai bun film (Hal B. Wallis, 16 februarie 1970) Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar (Anthony Quayle, 16 februarie 1970) Premiul Oscar pentru cel mai bun actor (Richard Burton, 16 februarie 1970) Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță (Geneviève Bujold[][[Geneviève Bujold (actriță canadiană)\|]], 16 februarie 1970) Premiul Oscar pentru cea mai bună imagine (Arthur Ibbetson[][[Arthur Ibbetson (British cinematographer (1922-1997))\|]], 16 februarie 1970) Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat (John Hale[], Bridget Boland[][[Bridget Boland (Irish-British screenwriter, playwright and novelist (1913-1988))\|]] și Richard Sokolove[][[Richard Sokolove \|]], 16 februarie 1970) Premiul Oscar pentru cele mai bune costume (Margaret Furse[][[Margaret Furse (English costume designer (1911-1974))\|]], 16 februarie 1970) Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri (Maurice Carter[][[Maurice Carter (British production designer (1913-2000))\|]], Lionel Couch[][[Lionel Couch (art director (1913-1989))\|]] și Patrick McLoughlin[][[Patrick McLoughlin (set decorator)\|]], 16 februarie 1970) Academy Award for Best Original Score, no Musical[][[Academy Award for Best Original Score, no Musical \|]] (Georges Delerue[], 16 februarie 1970) Premiul Oscar pentru cel mai bun mixaj sonor (John Aldred[][[John Aldred (English sound engineer)\|]], 16 februarie 1970)
Pagina IMDb Pagina Cinemagia
Modifică date / text

Anna celor o mie de zile (titlul original: în engleză Anne of the Thousand Days) este un film englez de dramă istorică, realizat în 1969 de regizorul Charles Jarrott, după piesa omonimă din 1948 a scriitorului Maxwell Anderson, producător fiind americanul Hal B. Wallis. Protagoniștii filmului sunt actorii Richard Burton, Geneviève Bujold, Irene Papas, Anthony Quayle.

Conținut

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Articol principal: Anne Boleyn.

Anglia, în 1536: regele Angliei Henric al VIII-lea obține pedeapsa cu moartea a celei de a doua soții, Anna Boleyn, condamnată pentru adulter și înaltă trădare. De aici urmează un flash-back lung în care își amintește de începutul dragostei sale pătimașe pentru frumoasa Anna și a timpului petrecut de ei împreună.

Henric este nemulțumit alături de soția sa profund religioasă, Catherine de Aragon, care nu poate să-i dăruiască un moștenitor, urmaș la tron. Cei doi au o singură fiică, Mary, care devine mai târziu Maria I a Angliei. Henric are o aventură cu Maria Boleyn, fiica curteanului său Thomas Boleyn. Dar apoi regele o remarcă pe Anna, sora în vârstă de 18 ani a Mariei, care tocmai s-a întors de la pregătirea ei la curtea regală franceză, pentru a fi doamnă de companie.

Anna Boleyn este într-o relație cu fiul contelui de Northumberland și speră la permisiunea de a se căsători cu el. Regele Henry este fascinat de frumusețea ei și îi cere prim-ministrului cardinalul Wolsey să rupă legătura celor doi tineri îndrăgostiți. Când Anna află această veste, face un acces de furie și îi învinuiește pe Wolsey și pe regele englez, ca fiind răspunzători de sfârșitul relației lor. Cu toate aceste, Anna acceptă căsătoria cu regele, în curând dând naștere unei fiice, Elisabeth, spre dezamăgirea lui Henric, aceasta nefiind băiat. Afecțiunea lui pentru Anna devine tot mai rece, considerând-o pe ea vinovată de acest eșec. Când Anna este din nou gravidă, dar pierde sarcina (de data asta un fiu), ea cade tot mai mult în dizgrația lui Henric. Când o vede la un bal pe tânăra Jane Seymour, el o consideră deja următoarea candidată la căsătorie.

Când Catherine de Aragon a murit, în ianuarie 1536, Anne Boleyn a fost acuzată de adulter multiplu, relații incestuoase cu fratele ei și complot pentru uciderea regelui. Deși aceste acuzații au rămas nedovedite, ea a fost condamnată la moarte pentru înaltă trădare. Henric al VIII-lea își vizitează soția în Turnul Londrei și îi promite libertatea dacă declară căsătoria cu el, invalidă. Totodată prin aceasta și-ar declara fiica Elizabeth, ca fiind nelegitimă. Anne refuză să consimtă la anularea căsătoriei, așa că este mai degrabă pregătită să moară decât să o trădeze pe Elizabeth. Heinrich o pălmuiește înainte să-i spună că această neascultare va însemna moartea ei.

Flashback-ul se încheie aici; Heinrich semnează sentința de moarte, câteva zile mai târziu Anne Boleyn urcă pe eșafod și întrucât a iubit întotdeauna felul francez, este decapitată elegant de un călău francez cu sabie în locul unui călău englez cu secure. Henric al VIII-lea își propune să se căsătorească cu Jane Seymour, în timp ce secvențele de film finale sunt dedicate fiicei lui Anne, Elizabeth, care zburdă prin grădină atunci când aude brusc o bubuitură de tun, care anunță oamenilor moartea Annei.

Distribuție

Richard Burton – Henric al VIII-lea
Geneviève Bujold – Anne Boleyn
Irene Papas – regina Catherine de Aragon
Anthony Quayle – cardinalul Thomas Wolsey
John Colicos – Thomas Cromwell
Michael Hordern – Thomas Boleyn
Katharine Blake – Elizabeth Boleyn
Valerie Gearon – Mary Boleyn
Michael Johnson – George Boleyn
Peter Jeffrey – Thomas Howard, 3rd Duke of Norfolk
Joseph O'Conor – Bishop Fisher
William Squire – Sir Thomas More
Esmond Knight – Sir William Kingston
Nora Swinburne – Lady Kingston
Vernon Dobtcheff – Mendoza
Brook Williams – Sir William Brereton
Gary Bond – Mark Smeaton
T. P. McKenna – Sir Henry Norris
Denis Quilley – Sir Francis Weston
Terence Wilton – Lord Percy
Lesley Paterson – Jane Seymour
Nicola Pagett – prințesa Mary
June Ellis – Bess
Kynaston Reeves – Willoughby
Marne Maitland – Cardinal Campeggio
Cyril Luckham – Prior Houghton
Amanda Jane Smythe – prințesa Elisabeth

Elizabeth Taylor a avut o apariție cameo nemenționată, de curtezană mascată, care întrerupe rugăciunea reginei Catherine.
Kate Burton își face debutul în rolul unei fete.

Premii și nominalizări

1970 - Premiile Oscar^[1]
- cele mai bune costume lui Margaret Furse
- Nominalizare pentru cel mai bun film lui Hal B. Wallis
- Nominalizare pentru cel mai bun regizor lui Charles Jarrott
- Nominalizare pentru cel mai bun actor lui Richard Burton
- Nominalizare pentru cea mai bună actriță lui Geneviève Bujold
- Nominalizare pentru cel mai bun actor în rol secundar lui Anthony Quayle
- Nominalizare pentru cel mai bun scenariu adaptat lui John Hale, Bridget Boland e Richard Sokolove
- Nominalizare pentru cea mai bună imagine lui Arthur Ibbetson
- Nominalizare pentru cele mai bune decoruri lui Maurice Carter, Lionel Couch și Patrick McLoughlin
- Nominalizare pentru cel mai bun mixaj sonor lui John Aldred
1970 - Globul de Aur
- Cel mai bun film dramatic
- Cel mai bun regizor lui Charles Jarrott
- Cea mai bună actriță (dramă) lui Geneviève Bujold
- Cel mai bun scenariu lui John Hale, Bridget Boland și Richard Sokolove
- Nominalizare pentru cel mai bun actor (dramă) lui Richard Burton
- Nominalizare pentru cel mai bun actor în rol secundar (film) lui Anthony Quayle
- Nominalizare pentru cea mai bună coloană sonoră lui Georges Delerue
1970 - Premiile Sindicatului Scenariștilor Americani^[2]
- Nominalizare pentru cel mai bun scenariu adaptat într-un film dramatic lui Bridget Boland și John Hale
1970 - American Cinema Editors Awards
- Nominalizare pentru cel mai bun montaj într-un lungmetraj dramatic lui Richard Marden
1971 - Premiile BAFTA
- Nominalizare pentru cele mai bune decoruri lui Maurice Carter
- Nominalizare pentru cele mai bune costume lui Margaret Furse

Referințe

^ „The 42nd Academy Awards (1970) Nominees and Winners” (în engleză). Arhivat din original la 28 decembrie 2014. Accesat în 25 august 2020.
^ „Awards Winners” (în engleză). Arhivat din original la 5 decembrie 2012. Accesat în 25 august 2020.

Literatură

Anderson, Maxwell. Anne of the thousand days. New York, 1948: W. Sloane Associates. , (limba engleză)

Vezi și

Listă de filme străine până în 1989

Legături externe

Anna celor o mie de zile la Internet Movie Database
Anna celor o mie de zile la CineMagia

v • d • m

Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun film dramatic

Cântecul Bernadettei (1943) • Pe drumul meu (1944) • Un weekend pierdut (1945) • Cei mai frumoși ani ai vieții noastre (1946) • Pe cuvânt de onoare (1947) • Johnny Belinda / Comoara din Sierra Madre (1948) • Cariera de politician (1949) • Bulevardul amurgului (1950) • Un loc sub soare (1951) • Cel mai mare spectacol (1952) • Tunica (1953) • Pe chei (1954) • La est de Eden (1955) • Ocolul Pământului în 80 de zile (1956) • Podul de pe râul Kwai (1957) • Lanțul (1958) • Ben-Hur (1959) • Spartacus (1960) • Tunurile din Navarone (1961) • Lawrence al Arabiei (1962) • Cardinalul (1963) • Becket (1964) • Doctor Jivago (1965) • Un om pentru eternitate (1966) • În arșița nopții (1967) • Leul în iarnă (1968) • Anna celor o mie de zile (1969) • Love Story (1970) • Filiera (1971) • Nașul (1972) • Exorcistul (1973) • Chinatown (1974) • Zbor deasupra unui cuib de cuci (1975) • Rocky (1976) • Pas decisiv (1977) • Expresul de la miezul nopții (1978) • Kramer contra Kramer (1979) • Oameni obișnuiți (1980) • Pe lacul auriu (1981) • E.T. Extraterestrul (1982) • Cuvinte de alint (1983) • Amadeus (1984) • Departe de Africa (1985) • Plutonul (1986) • Ultimul împărat (1987) • Omul ploii (1988) • Născut pe 4 iulie (1989) • Cel care dansează cu lupii (1990) • Bugsy (1991) • Parfum de femeie (1992) • Lista lui Schindler (1993) • Forrest Gump (1994) • Rațiune și simțire (1995) • Pacientul englez (1996) • Titanic (1997) • Salvați soldatul Ryan (1998) • American Beauty (1999) • Gladiatorul (2000) • O minte sclipitoare (2001) • Orele (2002) • Întoarcerea Regelui (2003) • Aviatorul (2004) • Brokeback Mountain (2005) • Babel (2006) • Remușcare (2007) • Vagabondul milionar (2008) • Avatar (2009) • Rețeaua de socializare (2010) • Descendenții (2011) • Argo (2012) • 12 ani de sclavie (2013) • Boyhood (2014) • The Revenant: Legenda lui Hugh Glass (2015) • În lumina lunii (2016) • Trei panouri publicitare lângă Ebbing, Missouri (2017) • Bohemian Rhapsody (2018) • 1917: Speranță și moarte (2019) • Ținutul nomazilor (2020) • În ghearele câinilor (2021) • The Fabelmans (2022) • Oppenheimer (2023)

v • d • m