Agrippina Minor Iulia

Agrippina Minor Iulia
(Agripina cea Tânără)
Împărăteasă consoartă a Imperiului Roman

Sculptură înfățișând capul Claudiei Octavia, Muzeul Național din Varșovia
Date personale
Născută3 noiembrie 15
Oppidum Ubiorum (Köln)
Decedată23 martie 59
Misenum
ÎnmormântatăMisenum
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea Modificați la Wikidata
PărințiGermanicus
Agrippinei Maior
Frați și suroriJulia Drusilla[*][[Julia Drusilla (sister of Emperor Caligula)|​]]
Julia Livilla[*][[Julia Livilla (youngest sister of the Roman Emperor Caligula (c. AD 18-c. 41))|​]]
Caligula
Drusus Caesar[*][[Drusus Caesar (adopted grandson and heir of the Roman emperor Tiberius (c. 8 AD-33 AD) (7-33))|​]]
Nero Caesar[*][[Nero Caesar (adopted grandson and heir of the Roman Emperor Tiberius (c. AD 6 - AD 31))|​]]
Gaius Julius Caesar Germanicus Major[*][[Gaius Julius Caesar Germanicus Major (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]]
Tiberius Julius Caesar Germanicus[*][[Tiberius Julius Caesar Germanicus (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]]
Ignotus Julius Caesar Germanicus[*][[Ignotus Julius Caesar Germanicus (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGnaeus Domitius Ahenobarbus
Gaius Sallustius Crispus Passienus
Claudius
CopiiNero
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriÎmpărăteasă consoartă
Familie nobiliarăDinastia Iulio-Claudiană
Împărătese consoarte ale Imperiului Roman
Domnie1 ianuarie 49 - 13 octombrie 54
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Agrippina Minor Iulia (n. 7 noiembrie 15 – d. martie 59) a fost a patra soție a împăratului roman Claudius, unchiul ei.

A fost fiica lui Germanicus și a Agrippinei Maior, sora lui Caligula, strănepoata lui Augustus, nepoata lui Marcus Agrippa, nepoata și soția lui Claudius și mama împăratului Nero. S-a născut în Opidum Ubïorum, numit mai târziu în cinstea ei Colonia Agrippinensis (astăzi Köln). A fost exilată (39-41) pentru conspirație împotriva lui Caligula. Primul ei soț, Cnaeus Domitius Ahenobarbus, a fost tatăl lui Nero. Acuzată de otrăvirea celui de-al doilea soț (49), s-a căsătorit cu unchiul ei, pe care l-a convins să-l adopte pe Nero (născut în anul 37) ca moștenitor, în locul propriului său fiu Britannicus. Sprijiniă de libertul Pallas, de Burrus și Seneca, obține în anul 50 titlul de augusta.[1] I-a otrăvit pe rivalii fiului ei și, în 54, când Claudius a murit, a fost bănuită că l-ar fi otrăvit și pe el. A devenit regentă când Nero a preluat tronul, la 16 ani, dar și-a pierdut treptat puterea. Nero a încercat să o omoare când ea s-a opus uneia din aventurile lui, iar în final a ordonat uciderea ei la reședința acesteia de la țară.[2]

Arbore genealogic

Arbore genealogic pentru Agrippina Minor Iulia
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Drusus Claudius Nero I
 
 
 
 
 
 
 
8. Tiberius Claudius Nero
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Claudia
 
 
 
 
 
 
 
4. Nero Claudius Drusus
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Marcus Livius Drusus Claudianus
 
 
 
 
 
 
 
9. Livia Drusilla
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Aufidia
 
 
 
 
 
 
 
2. Germanicus
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Marcus Antonius Creticus
 
 
 
 
 
 
 
10. Mark Antony
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Julia Antonia
 
 
 
 
 
 
 
5. Antonia Minor
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Gaius Octavius
 
 
 
 
 
 
 
11. Octavia Minor
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Atia Balba Caesonia
 
 
 
 
 
 
 
1. Agrippina the Younger
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
12. Lucius Vipsanius Agrippa
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
6. Marcus Vipsanius Agrippa
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
3. Agrippina the Elder
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. (=22.) Gaius Octavius
 
 
 
 
 
 
 
14. Augustus
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. (=23.) Atia Balba Caesonia
 
 
 
 
 
 
 
7. Julia the Elder
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Lucius Scribonius Libo
 
 
 
 
 
 
 
15. Scribonia
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Sentia
 
 
 
 
 
 

Galerie de imagini

  • Agrippina Minor Iulia
    Agrippina Minor Iulia
  • Aureus emis sub Nero, în 54, la Lugdunum, azi Lyon; avers, capetele confruntate; stânga: capul lui Nero spre dreapta și capul Agrippinei spre stânga; circular: AGRIPP AVG DIVI CLAVD NERONIS CAES MATER; revers, circular: NERONI CLAVD DIVI F CAES AVG GERM IMP TR P, în centru, într-o cunună de stejar: EX • SC
    Aureus emis sub Nero, în 54, la Lugdunum, azi Lyon; avers, capetele confruntate; stânga: capul lui Nero spre dreapta și capul Agrippinei spre stânga; circular: AGRIPP AVG DIVI CLAVD NERONIS CAES MATER; revers, circular: NERONI CLAVD DIVI F CAES AVG GERM IMP TR P, în centru, într-o cunună de stejar: EX SC

Referințe

  1. ^ Horia C. Matei, Civilizația lumii antice, 1983
  2. ^ Avram, Arina (). Femei celebre. Editura Allfa. p. 43. 

Bibliografie

  • Horia C. Matei, Enciclopedia antichității, Editura Meronia, București, 1995
  • Enciclopedia Universală Britannica


Titluri regale
Predecesor:
Valeria Messalina
Împărătese consoarte
54–62
Succesor:
Claudia Octavia
Control de autoritate